Luni, 11 Februarie 2013 22:35

Istorii si filme

Scris de  Cecilia Caragea
Acorda o nota articolului
(82 Voturi)

Hyde Park on Hudson e o pagina de istorie, un film bine facut, cu actori buni, filmari calde, peisaje frumoase, costume elegante. Un film in care descoperi alte fatete ale lui Bill Murray. Dar si ceva mai mult... E o lectie de viata. Un moment cu adevarat istoric, la inceput de globalizare, la inceput de razboi. Un rege cu un handicap de vorbire, disperat, cersind, fara sa vrea sa se umileasca, un indispensabil ajutor pentru a-si salva tara, un atat de orgolios imperiu, si un presedinte cu un handicap locomotor ce conduce o fosta colonie a marelui imperiu si care inca nu vrea sau nu poate sa asigure acel ajutor, dar vrea sa pastreze toate usile deschise. Un film in care descoperi ce probleme poate sa puna un... hot dog! Daca esti rege!
O primire la Hyde Park on Hudson, unde familia prezidentiala nu a auzit de Hyde Park din Londra… O lume inca prea indepartata de batrana Europa, dar singura in masura sa o poata salva. Insa acest presedinte provincial, poate nehotarat, dupa cum l-au descris unii, iar, in ceea ce ne priveste, mai tarziu in istorie, parinte al tratatului de la Yalta, ne apare, cel putin in acest film, ca un desavarsit comunicator, un diplomat capabil sa foloseasca cu deosebita abilitate si finete fiecare amanunt, gest si cuvant, pentru a conduce complicatele sale relatii personale si aceasta cruciala intalnire la nivel inalt conform propriului sau plan si interes. Fiecare gest si fiecare cuvant este urmarit cu atentie intr-un construct admirabil care face ca o discutie aprioric sortita esecului sa transforme un profund si penibil blocaj de comunicare in punctul de plecare pentru o comunicare amicala, relaxata, care sa ocoleasca pur si simplu miza imensa a intalnirii, lasand insa larg deschise usile pentru evolutia urmatoare a evenimentelor.
Indiferent de pozitia pe care o ocupi, problemele nu te ocolesc, sunt doar diferite... Roger Michell a realizat un film in care confruntarea dintre lumi, surprinsa in micile ei detalii, in meniul unei cine, in toaletele purtate, in cocktail-urile servite, in glumele pregatite sau in discursurile mult repetate, te face sa te intrebi daca nu cumva am uitat sa mai fim delicati si atenti cu ceilalti, cu modul lor de a fi, cu scara lor valorica. Un film care m-a facut sa ma gandesc la visul cineastilor romani de a transpune istoria noastra nationala in film. Sa-ti cunosti istoria si... eroii. Sa le recunosti meritele si sa-i iubesti. Dar inante de toate sa-i cunosti! De-abia astept sa ne regasim si visul cineastilor romani sa continue si sa ne prinda in dansul irezistibil al imaginilor care sa ne faca sa ne cunoastem, sa ne respectam si sa ne iubim...

Dim lights

Scrie un comentariu


Codul de securitate
Actualizeaza imaginea

sus
Te afli aici: Stil de viata Istorii si filme