Cecilia Caragea

Cecilia Caragea

"Drumetule, nu exista drum, drumul se face mergand..." (Antonio Machado)

Echipa si Contact

Joi, 17 Octombrie 2013 13:37

In bucatarie...

Cine are chef de o comedie in stil frantuzesc se poate bucura de Bucatareasa presedintelui. Un film dupa care te intorci acasa si ai chef sa-ti gatesti ceva mai sofisticat decat o faci de obicei. Un film care iti arata o data in plus, daca mai era nevoie, cate se intampla intr-o bucatarie si cat de importanta este alegerea unui meniu adecvat pentru a contribui la buna functionare a lucrurilor, pentru a inspira si dirija comensenii spre armoniile dorite.




Miercuri, 16 Octombrie 2013 10:48

In cautarea dulcelui sanatos

Gustul dulce place tuturor! Asa ca suntem mereu in cautarea unui dulce sanatos si savuros...
Ce-ar fi sa incercati polenul crud de la Apiland? Nu seamana deloc cu gustul polenului uscat pe care, cu siguranta, il stiti... Este dulce, aromat, parfumat... Polenul crud reprezinta, de fapt, organele sexuale ale florilor, cele masculine, ceea ce face ca acesta sa fie un veritabil super-aliment, avand in el toata forta vitala a unei plante, pastrand toate beneficiile acesteia pentru sanatatea noastra. Pentru el zboara albinele din floare in floare! Ce-ar fi sa renuntati la prejudecati si sa-l incercati? V-as recomanda polenul crud de castan dulce si mur sau polenul crud de salcie. Mi se par cele mai dulci. Altele au o dulceata usor amaruie, dar merita si ele din plin. Insa pe cel de castan dulce si mur sau pe cel de salcie le puteti consuma si ca pe un desert delicios, mai ales daca le adaugati unui iaurt natural sau unei salate de fructe. Ce ziceti? Nu vreti sa incercati ceva nou si dulce? Aflati mai multe din cea mai recenta rubrica Ce se intampla, doctore?.




Joi, 26 Septembrie 2013 12:32

Cea mai dulce cura de slabire

Daca ti se pare ca in vacanta de vara te-ai cam ingrasat, trebuie sa iei masuri imediat. Nu trebuie sa lasi kilogramele in plus sa se adune! Dar, ca sa revii la forma dorita, nu trebuie sa renunti la dulciuri. Iata o reteta dulce, cea mai dulce reteta dintr-o cura de slabire! Macini cateva prune uscate, ca sa le faci piure, adaugi niste scortisoara si mananci aceasta pasta cu felii de mar. Prunele uscate nu numai ca iti satisfac pofta de dulce, dar contin o serie intreaga de vitamine si minerale esentiale pentru sanatate, scortisoara are darul de a regla glicemia, iar de mar... ce sa mai vorbim?! Sanatate curata! Si, cum personal nu prea pot fara ceva dulce, recomand cu incredere aceasta reteta dulce in curele de slabire. Merita! Aflati mai multe din aceasta editie a rubricii Ce se intampla, doctore?.




Duminica, 22 Septembrie 2013 10:58

Despre uleiurile sanatoase

Auzim mereu cat de nesanatoase sunt grasimile... Ar trebui insa sa luam lucrurile mai nuantat. Exista si grasimi sanatoase si corpul nostru nu poate functiona corect fara ele. Cum sa nu adaugam putin ulei la o salata? Cum sa nu fim incantate de uleiul de argan, de uleiul de jojoba sau de cel de caise, de exemplu? Asta ca sa nu mai vorbim despre alte uleiuri care mai de care mai exotice... Despre toate aceste binefaceri ale uleiurilor vegetale pentru sanatatea si frumusetea noastra, am avut placerea sa stau de vorba cu domnul profesor Gheorghe Mencinicopschi, in cadrul emisiunii Profu' Menci de la Antena 2. Si nu uitati ca toate aceste uleiuri le gasiti si in portofoliul unui brand romanesc recunoscut pentru calitatea produselor sale - Apimond.




Sambata, 21 Septembrie 2013 14:23

Forta emotionala a unui brand

Poate exact invers decat s-ar fi asteptat multi, in epoca internetului, a retelelor sociale si a comertului electronic, factorii emotionali trec in prim planul motivatiei de a cumpara si de a da valoare unui brand.
Astazi, este greu sa fii propriul tau contemporan. Lumea se schimba atat de repede incat multi raman in urma si cred ca mai pot trai astazi ziua de ieri, iar altii, incercand sa anticipeze ce se va intampla  in continuare, ajung sa se proiecteze intr-o viitoare zi de maine. Ori succesul nu poate fi decat al celor care, intelegand corect trecerea de la ieri la maine, se plaseaza eficient in contextul zilei de astazi! Aceasta tensiune este cel mai clar vizibila in dinamica brandurilor si in analiza vanzarilor.
Trecerea de la valoarea stiintei de a produce la cea a abilitatilor de a vinde, iar apoi la tehnicile de publicizare, de creare a nevoii si dorintei de a cumpara, s-a produs relativ lent. Dar nu la fel stau lucrurile astazi… Intr-un univers guvernat de branduri, dinamica acestora denota o trecere tot mai rapida de la suprematia tehnologiei (a carei prezenta este presupusa, necesara, dar deja tocmai prin aceasta emotional irelevanta) la cea a contextului cultural. Shopping-ul devine mai mult ca oricand o experienta sociala, iar hotararea de a cumpara depaseste tot mai mult limitele analizei logice. Parafrazand o celebra replica de film, putem spune ca lucrurile se vand in masura in care au o poveste de spus.
Pentru a-i intelege pe cumparatorii unui brand trebuie sa intri in pielea lor, sa le intelegi motivatiile deciziilor si actiunilor lor. Iar acestea sunt tot mai putin logice si tot mai mult emotionale. Stapanirea lor necesita intrarea in universul cultural al cumparatorului, al publicului unui brand. Pentru a avea succes in branding si in vanzari trebuie sa intelegi contextul cultural si uman al consumatorului.
Intr-o lume suprasolicitata informational, oamenii nu mai transmit o informatie doar pentru ca au primit-o, ci datorita incarcaturii emotionale, datorita placerii de a povesti. Avand nevoie sa vorbeasca, ei asteapta sa fie provocate conversatiile la care sa aiba oportunitatea sa participe. Este unul dintre principalele motive pentru care canalele media traditionale pierd teren in fata retelelor de socializare. In cadrul acestora, vechile deziderate ale unei reale comunicari bidirectionale rezolvandu-se de la sine, comunicarea capata o forta si un impact cu totul neasteptat. Creste insa, in aceiasi masura, si riscul in cazul unei comunicari nesincere. Aici trebuie inteles ca regulile sunt complet schimbate, succesul presupunand cu necesitate intrarea in universul cultural al publicului acelui brand. Acum, cei cu adevarat importanti in acest dialog sunt consumatorii fericiti ai acelui brand. Iar succesul depinde in primul rand de capacitatea de a imagina ceva cu adevarat remarcabil, care sa merite a fi povestit, care sa cucereasca publicul si sa puna in valoare brandul, sa-i dea acea necesara incarcatura emotionala. Sa creeze acel sentiment de apartenenta la brand pentru publicul acestuia. Forta unui brand sta tocmai in aceasta legatura emotionala cu publicul sau.
Daca forta si importanta retelelor sociale si a internetului in genere sunt in continua crestere, canalele media traditionale au inca importanta lor. Realizarea mixului optim pentru fiecare brand si fiecare proiect de comunicare al acestuia este, fara indoiala, esentiala. Diferitele canale media trebuie sa fie astfel folosite incat sa se sustina reciproc, sa contribuie la intregirea povestii si la consolidarea sentimentului de comunitate pentru publicul unui brand, la cresterea sentimentului de bucurie si de mandrie, cu care fiecare simte ca participa la aceasta comunitate.
Dar poate ca relatia cea mai stransa o gasim intre site-ul si blogul unui brand si activitatea pe care publicul acestuia o desfasoara in blogosfera si, in acelasi timp, pe diferitele retele de socializare. Forta si frumusetea actuala a branding-ului rezida, poate, tocmai in aceasta dinamica, in modul in care brandul se prezinta singur si isi lanseaza singur mesajele sale pe propriile canale si interfera cu povestile si remarcile consumatorilor sai. Cu cat acestea sunt mai interesante si capabile de a stimula o reala emotie celorlalti membri ai comunitatii, cu atat comunicarea va fi mai intensa si comunitatea mai puternic conectata la acel brand. Iar forta acestuia rezida in primul rand in atasamentul publicului sau fata de el. Restul canalelor de comunicare vin sa ataseze un plus de recunoastere si de valoare, elemente ce vor da o motivatie in plus fiecarui membru al comunitatii. Pentru ca, in cazul unui brand autentic, recunoasterea generala a brandului este o satisfactie si o victorie pentru fiecare dintre consumatori.
In acelasi timp, reflectarea in media a dinamicii comunitatii unui brand reprezinta o dovada esentiala a valorii acelui brand. Cu cat aceasta comunitate este mai puternica cu atat brandul este mai atractiv, iar publicul sau mai atasat de el.
Astfel, astazi, mai mult ca oricand, avocatii unui brand reprezinta principalul lui aset. Dar eficienta acestora depinde in primul rand de capacitatea brandului de a genera povestile, subiectele de interes capabile apoi sa entuziasmeze prin intermediul ambasadorilor lui intreaga comunitate. Astfel, o latura esentiala a managementului unui brand o reprezinta astazi modul in care este condusa relatia cu publicul acestuia.
Daca pana acum campaniile de branding nu puteau fi decat extrem de scumpe, fiind apanajul marilor companii, astazi asistam si in acest domeniu la o reala democratizare. Caci brandurile care inteleg sa fie sincere si sa-si respecte publicul, in masura in care au o poveste de spus, isi pot cuceri publicul prin campanii cu bugete reduse, dar cu idei indraznete. Iar acesta este tocmai unul dintre punctele importante in care Brander. The Original Brander vine cu intreaga sa expertiza in sprijinul acelor branduri care au inteles unde si cum se duce astazi greul luptei menite sa asigure forta emotionala a unui brand.
(Articol publicat in revista Business Woman - 15 septembrie 2013)




Vineri, 20 Septembrie 2013 13:28

Sanatos si romanesc

Cred ca despre mierea romaneasca nu se vorbeste suficient... Este cunoscuta si apreciata mai ales de catre strainii care ajung sa o guste! Din pacate, se pare ca noi preferam mierea de import care este ceva mai ieftina, dar nu ale calitatile deosebite ale mierii romanesti. Si, in plus, nici nu prea mai suntem mari consumatori de miere. Conform unor statistici, un roman consuma in medie 32 kg de zahar pe an si doar 400 g de miere pe an. Haideti, sa reinvatam sa traim sanatos! Haideti, sa alegem acest produs sanatos si romanesc! Mai ales ca avem apicultori de exceptie si branduri de produse apicole care deja sunt recunoscute in intreaga Europa! Aseara am avut bucuria sa fiu invitata la Ora de Stiri, la TVR 2, program care a abordat acest subiect extrem de actual si de important. Si am spus inca o data - Esti roman? Cumpara romaneste!




Luni, 09 Septembrie 2013 19:19

Schimbarea la fata

Cred ca traim, astazi, un moment deosebit de important. Poate unul dintre cele mai importante momente ale tranzitiei. Ne-am castigat anii trecuti anume garantii si un anumit statut international prin aderarea la Pactul Nord-Atlantic si la Uniunea Europeana. Dar, pana acum, am ramas impasibili la ceea ce se intampla cu noi, cu aceasta tara si cu viitorul ei. Nu am reusit sa redevenim o natiune, sa ne asumam statutul de cetateni, responsabilitatea fata de concetatenii nostri si fata de viitorul Cetatii, ci am ramas mai degraba o multime de oameni resemnati care nu mai asteapta nimic, nici pentru ei si nici pentru copiii lor. Cu mici exceptii. Precum o fulguranta si dramatica redesteptare civica in primavara lui '90 si apoi determinarea multora de a-si cladi un viitor pe alte meleaguri.
Un prim semn de schimbare a venit anul trecut atunci cand spontan oameni de pe toate meleagurile tarii s-au solidarizat cu doctorul Raed Arafat. Solidarizarea cu un om adevarat, un om care a realizat in acesti ani ai tranzitiei mai mult decat oricare altul pentru aceasta tara, luptand de unul singur cu un sistem ostil, in pofida caruia a reusit pana la urma sa realizeze un lucru esential pentru noi toti, un sistem modern si functional de interventie si urgenta. Am participat atunci la o solidarizare spontana cu un roman cinstit si un adevarat luptator pentru drepturile noastre, un roman de origine palestiniana, dar mai roman decat multi dintre conationalii nostri. Pana atunci, eram acuzati de a reprezenta un popor mioritic, nepasator la propria lui soarta, prea usor de calcat in picioare. Lasand la o parte intelesul, cred eu, eronat al Mioritei, al sensibilitatii si in acelasi timp al fortei romanului, acuzatiile veneau sa evidentieze o instrainare, o profunda dezinteresare a romanilor fata de practicile politice si adminstrative de care se scarbisera dupa o prea lunga asa-zisa tranzitie.
Zilele acestea a aparut insa un fenomen nou si cu atat mai important cu cat el corespunde intrarii in scena a unei  noi  generatii, demna, civilizata, dar ferma. Nu este vorba despre o generatie veleitara care sa vina sa se impuna fata de generatiile parintilor sau ale bunicilor. Dimpotriva, se manifesta coerent si in deplina coeziune cu acestea. Dar ee vine cu un nou elan, cu o noua  incredere cu care contamineaza intreaga societate.
Si intamplarea face ca in peisajul romanesc sa apara simultan elementele care aduc in actualitate doua teme vechi, dar grave, ale istoriei noastre post-decembriste si, mai mult decat atat, simultan, in mod independent, apare o readucere in actualitate a unei mai vechi tragedii nationale si ea bine cunoscuta, dar la fel de profund ignorata, genocidul comunist. Iar aceasta incursiune in istorie este esentiala nu numai pentru faptul ca nu poti avea viitor si nu-ti poti trai cu adevarat prezentul daca nu-ti asumi trecutul, ci, poate, mai ales, pentru ca trebuie sa invatam sa iertam, dar, in acelasi timp, sa invatam ca nu avem dreptul sa uitam, cu riscul de a ne anula pe noi si viitorul nostru. Aceasta este o lectie importanta. Si ea a devenit de actualitate datorita Institului de Investigare a Crimelor Comunismului care a documentat, in sfarsit, activitatea criminala a mai multor tortionari ai acelor ani. Faptele erau, de fapt, cunoscute demult alaturi de multe altele, ale miilor de tortionari ale acelor ani, care au distrus la propriu elitele romanesti, atat cele de la sate, cat si cele muncitoresti si, in special, cele intelectuale. Cu privire la acele atrocitati s-au publicat pana in prezent mii de studii. Dar iata ca acum Institutul a reusit sa construiasca o intreaga documentare pe baza careia s-a adresat Procuraturii. Iar sub presiunea societatii civile pentru prima data in Romania s-a deschis urmarirea penala cel putin intr-un prim caz. Nu este important ca o anume persoana sa faca puscarie. Este importanta consemnarea corecta a propriei noastre istorii, inclusiv  sub aspect penal, a hotararilor judecatoresti. Procesul de la Nurenberg nu a fost atat de important prin anii petrecuti dupa gratii de un nazist sau altul, ci prin hotararea judecatoreasca cu privire la holocaust. Istoria trebuie recuperata si cunoscuta. Iar acum, dupa aproape un sfert de veac de tranzitie, iata ca este deschisa o prima urmarire penala pentru genocidul comunist din Romania.
Cainii comunitari si Rosia Montana reprezinta, la randul lor, cele doua teme post-decembriste devenite brusc de actualitate. Ambele tin deja de istorie. Ambele au starnit, de-a lungul timpului, nenumarate discutii si proteste izolate. Iata insa ca acum ele starnesc proteste ample, sustinute si coerente, la nivelul intregii tari. Proteste civilizate, dar ferme, ale unei tinere generatii care vine sa-si exprime clar propriile deziderate cu privire la viitorul Cetatii careia ii apartin. 
Ele sunt declansate de doua evenimente importante, dar care anii trecuti ar fi trecut nebagate in seama. Un copil omorat, aproape devorat, de o haita de caini. Cazuri similare au mai fost. Victime, atat copii, cat si adulti, inclusiv cetateni straini. Atat in Bucuresti, cat si in tara. Pana acum toate au trecut aproape nebagate in seama. Maidanezii, o mostenire a comunismului, reprezinta insa pentru tranzitie o remarcabila sursa de bani. Astfel ca, in cadrul unei Cetati ai carei membri s-au resemnat demult, a fost foarte usor sa iti bati joc, atat de caini, cat si de oameni. Soarta nefericita a zeci de mii de caini si a zecilor de romani muscati zilnic de aceste patrupede ce ajuta la cresterea unei intregi pleiade de bogatasi de carton reprezinta o realitate cruda, dar care pana astazi putea reprezenta cel mult sursa de inspiratie pentru neostoitul umor romanesc. Iata insa ca, astazi, Ionut, copilul sfartecat de o haita de caini a capitalei, conduce la un intreg lant de proteste zilnice si, de sperat, la o schimbare radicala de atitudine si de actiune. La rezolvarea, speram noi, a unei probleme inacceptabile pentru o societate civilizata.
Cel de al doilea eveniment il reprezinta trimiterea in Parlament a unei noi legi pentru demararea proiectului Rosia Montana. Exploatarea de la Rosia Montana trebuia sa porneasca de peste cincisprezece ani. In multe momente, au aparut proteste, inclusiv demonstratii, dar locale, ale unei organizatii sau alteia. Acum, de o saptamana, avem proteste zilnice in toata tara si nu cu cateva sute de oameni, ci cu multe mii de participanti, calmi, demni si siguri pe ei. Si, in acelasi timp, spre deosebire de anul trecut, demonstratiile au loc in mod civilizat intr-o buna intelegere cu organele de ordine publica. Daca anul trecut asistam la desfasurarea unor actiuni greu de calificat altfel decat criminale, a unei jandarmerii care a mutilat pe viata oameni nevinovati, acum avem de a face practic cu o alta jandarmerie care intelege sa respecte si legea, in litera, dar si in spiriul ei, si - in egala masura - cetatenii ce merita acelasi respect si aceiasi protectie atunci cand protesteaza fara a agresa pe nimeni. Exista acum speranta ca sa se renunte la proiect. Exista insa, oricum, un gust amar. Pentru ca protestele ar fi trebuit sa conduca la o evaluare reala care sa tina cont de toate argumentele pro si contra. La o dezbatere si o inchidere definitiva a acestui caz cu toate invatamintele necesare pentru viitor. Dar, oricum, am facut un prim pas extrem de important. Cetatenii au inteles ca trebuie sa se informeze si sa se exprime, sa apere interesele Cetatii. Mai mult, se pare ca si decidentii au inteles ca trebuie sa tina cont de parerea protestatarilor. Mai ramane insa sa vedem ca decidentii ajung sa inteleaga necesitatea de a se aseza cu ei la masa pentru a dezbate toate argumentele pro si  contra si a ajunge, in final, la o concluzie comuna. Pentru asta probabil ca este insa necesar sa mai treaca ceva timp… Problema Rosia Montana este, de altfel, si extrem de complicata. Avem o problema ecologica, una de patrimoniu cultural, de istorie, alta a intereselor zonale si, in fine, problema economica. Evident, toate inglobate in cadrul abordarii politice si a unor imense interese financiare. Sa le luam pe rand.
Problema ecologica priveste faptul ca specificitatea actuala a zacamantului impune exploatarea de suprafata cu disparitia a trei sau patru munti, ceea ce atrage dupa sine degradarea dramatica a intregii zone. Apoi este procedeul de prelucrare. Tehnologia propusa, pe baza de cianura, este actualmente utilizata in diferite exploatari inclusiv in Europa, dar este periculoasa, data fiind toxicitatea binecunoscuta a cianurii si a derivatilor ei. Aici este cruciala responsabilitatea companiei, caci orice accident de poluare a mediului inconjurator poate avea urmari catastrofale. Nu mai putin serioase sunt problemele legate de inchiderea exploatarii si ecologizarea zonei. Proiect, executie, costuri. Alte tehnologii existente ridica probleme din punct de vedere al eficientei. In plus, problema se complica prin faptul ca zona este deja poluata din perioada ultimelor decenii de comunism, cand a functionat o exploatare de suprafata, acum inchisa. Cum ar arata zona in urma exploatarii preconizate? E greu de spus. Depinde cum va fi ecologizata. Iar in aceasta privinta nu avem decat vorbe, promisiuni si pseudo-planuri atacate dur de catre multi experti. Compania pretinde ca nu va exista nici un risc, nici in perioada de exploatare, nici la inchiderea acesteia. Dar aceasta afirmatie a lor este greu de evaluat, dat fiind ca vorbim de o companie relativ noua si relativ mica in comparatie cu anvergura proiectului, dat fiind faptul ca ea a fost special infiintata pentru exploatarea de la Rosia Montana, dar reusind apoi sa atraga in spatele ei companii mai mari.
Din perspectiva patrimoniului cultural-istoric lucrurile sunt si ele incurcate. Galeriile exploatarii antice, dacice si apoi romane, sunt, evident, in stare avansata de degradare. Dar asa cum au rezistat mii de ani pot sa mai reziste. Ele reprezinta in mod evident o importanta deosebita, atat din punct de vedere arheologic, cat si turistic. Noua exploatare ar urma sa duca la localitatea ca atare, candva prosera, cu o reala valoare culturala. Datorita refuzului oricaror investitii in zona, aceasta este intr-o stare avansata de degradare. Compania se angajeaza sa reabiliteze o parte a asezarii, dar este greu de imaginat cum va putea arata un rest al vechii asezari in contextul unei cariere de suprafata menite sa disloce mai multi munti si sa creeze un imens bazin de decantare cu reziduuri de cianura.
Interesele zonale sunt si ele confuze si contradictorii. Zona este actualmente saraca si degradata. Are, in mod cert, nevoie de investitii serioase pentru a se putea ajunge la un nivel de trai decent. Problema este ca pana acum oficialitatile locale s-au bransat pe ideea acestei exploatari neglijand cu totul alte optiuni. De altfel, la presiunea companiei, cu sustinerea localnicilor afiliati si nesocotind pozitia opozantilor, zona a fost declarata mono-industriala, anulandu-se astfel posibilitatea realizarii altor investitii. Astfel, prin acea dispozitie legala Rosia Montana a devenit efectiv dependenta de aceasta companie. Localnici curajosi care s-au plasat impotriva curentului au reusit sa demonstreze ca in zona se  pot scoate bani frumosi din cresterea animalelor si din agroturism. Iar daca s-ar renunta la proiectul miner si s-ar accesa si fonduri europene zona ar putea inflori, ea putand propune o excelenta oferta turistica. Iar intreaga exploatare ar urma sa dureze doar putin peste un deceniu, sa spunem 13 ani, 13 ani mono-industriali… Si dupa aceea? Ce se va intampla dupa aceea, cand in zona nu va mai exista nici o oferta de munca? Compania se lauda ca, in acest timp, va investi pentru a asigura localnicilor sansa unei noi dezvoltari, lucru intr-adevar greu de crezut… Mai ales ca cianura nu se impaca nici cu turismul si nici cu zootehnia. Iar pana atunci firma pretinde ca va genera in perioada deschiderii exploatarii in jur de doua mii de locuri de munca si apoi, pe perioada exploatarii, aproape de o mie, o parte importanta dintre cei care vor lucra aici vor fi insa straini. Iar alte studii indica doar ceva in jur de trei sute de locuri de munca… Cu totul insuficient pentru dezvoltarea zonei. Compania ia apoi in calcul aparitia unor locuri de munca colaterale. Dar in cazul unei asemenea exploatari aparitia unor locuri de munca adiacente este probabil sa fie nesemnificativa. Astfel, este foarte neclar in ce masura zona ar fi castigata, sa se imbibe timp de un deceniu cu cianura, pentru ca apoi sa trebuiasca sa caute altceva de facut? De ce sa nu se reorienteze de la inceput? Se spune ca este o zona cu traditii miniere si ca aceasta traditie trebuie continuata. Cat timp? Un deceniu?
Astfel. din punct de vedere ecologic, cultural-istoric si al dezvoltarii zonale avem, pe de o parte, promisiuni, iar, pe de alta parte, riscuri imense pe langa certitudinea pierderii celei mai mari parti din patrimoniul istoric.
Problema economica este una centrala. Pentru ca singura ratiune cu sens de a deschide o astfel de exploatare o reprezinta in mod evident interesul economic. Daca acest interes este cert pentru companie, trebuie sa vedem daca el exista si din partea statului roman. Si aici este confuzia cea mai mare! Cifrele avansate sunt puternic contestate si putin credibile, la fel ca si numarul real de locuri de munca. Nu discutam de o investitie oarecare. In alte cazuri, precum Nokia, Mercedes etc, un investitor vine, investeste, creeaza locuri de munca, produce, vinde si plateste taxe. Aici vine un investitor care investeste pentru a-ti lua 94% dintr-un zacamant! Un zacamant imens de aur, argint si probabil de o serie intreaga de alte metale cu privire la care nu avem insa date sigure, dar care sunt estimate de unele studii la valori mult mai mari decat valoarea aurului prezent in zacamant. Tot la modul neconfirmat, contractul ar privi doar dreptul statului roman asupra 6% din aurul exploatat si nu din totalul elementelor obtinute din exploatare. In afara de acest procent, ar mai apare ca drept al statului partea lui din profit corespunzator unei participatii de 25%. Aceasta este insa mai putin clara, pentru ca ea poate fi oricand modificata prin cresteri de capital, iar profitul poate fi “exportat” de catre actionarul majoritar intr-o firma inrudita, astfel incat incasarea a 25% din profit risca sa fie doar o simpla iluzie. Dar, rezumandu-me la aur, sa simplificam putin problema. Avem un depozit de aur, chemam pe cineva sa vina sa ia aurul de acolo. Ne da totul peste cap, dar ne lasa si noua o parte din acel aur. Cat? Mult? Sase la suta. Nu glumesc. Asta primim. Sase la suta. E cumva aurul un bun care urmeaza sa-si piarda valoarea? Dimpotriva, e considerat cea mai sigura investitie, valoarea aurului crescand rapid an de an. Atunci de ce nu-l lasam sa stea acolo?! Tehnologia evolueaza extrem de rapid! Si, in mod cert, peste nu mult timp, il vom putea extrage cu costuri mult mai mici, fara poluare, si in momentul in care aurul va valora mult mai mult. Deci amanarea exploatarii atrage dupa sine nenumarate avantaje, in afara de cazul ca ai nevoie de aceste fonduri pentru o investitie ultrarentabila care multiplica rapid acest capital. Doar ca banii  urmeaza sa vina cu taraita pe parcursul exploatarii, probabil o suta si ceva de milioane de euro pe an, ceea ce pentru bugetul tarii nu reprezinta o suma semnifictiva. Aurul de la Rosia Montana ar trebui privit ca o rezerva nationala, la fel ca rezerva Bancii Nationale, pe care din fericire nu a venit nimeni cu ideea sa-l vindem. Atunci de ce trebuie sa dam aurul de la Rosia Montana? In fond este si acesta tot un tezaur, tot o rezerva nationala. Nu ne-o ia nimeni de acolo, daca nu o  facem noi cadou. Avem acum o oportunitate de a investi banii care s-ar obtine de aici intr-un proiect prioritar care ne-ar aduce o serie de avantaje majore? Raspunsul este iarasi incredibil. NU! Nu avem o astfel de oportunitate! Ei se vor pierde la un loc cu restul banilor din buget pe diferitele investitii ce urmeaza sa fie realizate ca, de exemplu, o alta autostrada Bechtel. Am primit de la compania partenera o oferta de nerefuzat? Iarasi, NU! Sase la suta nu cred ca reprezinta o oferta pe care in aceste conditii sa poti sa o iei in considerare. Pentru a nu exista vreo confuzie. Este vorba de sase la suta din ceea  ce e al tau!!! Daca costurile de exploatare sunt de 90% din valoarea aurului, caz in care 6% partea noastra ar putea fi rezonabil, mai bine il lasi acolo si il exploatezi atunci cand vor apare noi tehnologii si costurile vor scadea. Daca costurile sunt mult mai mici este vorba de o adevarata escrocherie! Oricum si intr-un caz si in altul e o prostie sa pornesti o asemenea afacere. Nenorocirea noastra este ca afacerea a fost pornita deja demult, iar noi nu stim, nu ne-a spus nimeni ce anume s-a semnat pana acum in toti acesti ani. Pentru ca, renuntand la aceasta afacere, compania ne va da in judecata, pe noi, statul roman, pentru a obtine diferite despagubiri. In functie de ce au semnat politicienii nostri pe parcursul a nenumarate guverne, aceasta suma poate fi mai mare sau mai mica. Cert este insa ca pentru prostia sau interesele personale ale unora sau altora vom plati iarasi noi, cetatenii romani platitori de taxe. Asta va fi partea cea mai urata a acestei afaceri care va iesi la lumina in viitor, daca acum se ajunge in sfarsit la rezilierea acestui contract.
Problema politica este poate cea mai greu de discutat tocmai pentru ca este atat de veche, cu interese materiale imense si care, cu trecerea timpului, fiind mostenita de la un guvern la altul, nu a facut decat sa devina tot mai complicata si mai confuza. Compania a facut cele mai diverse donatii  tintite, pentru a-si fideliza persoane si institutii, inclusiv institute de cercetare, aparand suspiciunile legate de interesul obtinerii unor rapoarte favorabile acestei exploatari. A cumparat tot ceea ce a putut in zona pentru a o controla. A aparut astfel si o importanta sustinere a proiectului de catre o parte a localnicilor care spera sa obtina locuri de munca bine platite. Unii le-au obtinut deja. Iar acestia se opun celor care mizeaza pe o dezvoltare ecologica si sustenabila a zonei. Compania a cheltuit sume imense cu publicitatea stabilindu-si astfel relatii speciale cu majoritatea canalelor media. S-a dezvoltat treptat o tensiune extrema in zona intre cei ce sustin corporatia si cei care incearca sa prezerve traditiile zonei. Este unica situatia din Rosia Montana, cand primarul a blocat trecerea Rosiei Montane in patrimoniul UNESCO pentru a proteja compania de diferite restrictionari ale unei viitoare activitati miniere in zona cu toate ca pentru viitorul Rosiei Montane trecerea pe lista UNESSCO ar fi putut aduce beneficii imense. In acelasi timp, trebuie semnalat si faptul ca la numai cateva zeci de kilometri sunt sate care s-au impus ca destinatii turistice de succes, nebeneficiind nici pe departe de un patrimoniu istoric precum cel de la Rosia Montana. 
In momentul de fata este foarte greu de stabilit veridicitatea diferitelor informatii. Dar avem totusi un raport care se gaseste in afara acestei zone tulburi. Academia Romana a intocmit lunile trecute un raport amplu bazat pe studiile unui gup de specialisti, acoperind intregul ansamblu de probleme, tehnice, ecologice, culturale, economice. Este un studiu care subliniaza carentele si riscurile majore ale acestui proiect si care in nici intr-un caz nu poate fi ignorat.
Dar mai sunt doua aspecte care cred ca ar trebui subliniate. In primul rand, cred ca ar trebui sa ne reamintim cum se puneau problemele economice atunci cand Romania de-abia se nastea, pe vremea Bratienilor care s-au luptat si, in cea mai mare masura, au reusit sa impuna si cuvantul de ordine "prin noi insine" si respectul fata de resuresele naturale care nu pot fi instrainate. O politica dusa de oameni competenti, cu o viziune esentialmente capitalista, profund anticomunisti, dar buni romani, care stiau sa puna interesele tarii mai presus de orice. Acestia au stiut sa nu instraineze resursele naturale, ci sa le exploateze in interesul maxim al Romaniei, inclusiv in timpul razboiului. Tot ei au stiut ca infrastructura, mai ales, cea feroviara reprezinta o componenta majora de interes national ce trebuie sa se gaseasca sub controlul statului. Era o perioada in care Romania trebuia sa se dezvolte rapid pentru a se putea integra in lumea tarilor dezvoltate. Banii erau si atunci o problema. Dar interesul national si prioritatile nationale erau respectate. O a doua problema tine de societatea civila din zilele noastre. Daca atunci cand s-a lansat acest proiect ar fi existat reactiile de acum, nu am fi ajuns niciodata in situatia de astazi, iar zona Rosia Montana si-ar fi gasit pana acum o cale normala de dezvoltare, cu prezervarea valorilor culturale, o dezvoltare ecologica sustenabila.
Cred ca pentru a salva Romania ar trebui in primul rand sa revedem manualele noastre de istorie. Daca pana in '89 am invatat o istorie falsificata de rusi si apoi de Ceausescu, de apropae un sfert de veac ni se ofera in loc de istoria Romaniei o doctrina antiromaneasca la fel de nociva. Aceasta stralucitoare tranzitie a ajuns sa ne faca sa ne privim ca un fel de paria, ca niste cetateni  de mana  doua, pe o pozitie servila, de obedienta. Astfel, s-a nascut acest cumplit dezinteres fata de soarta tarii, fata de soarta noastra. Din fericire, se pare insa ca romanii au inceput sa se trezeasca. Daca ne vom reintoarce asupra propriei istorii cu grija si cu dorinta de a invata si intelege, avem toate sansele de a ne putea redobandi demnitatea, increderea in propriile noastre forte si ne vom putea construi un viitor mai bun. Nu e nevoie de miracole, e nevoie doar de implicarea noastra, de a privi problemele Cetatii drept ceea ce sunt - problemele noastre. In functie de care maine ne va fi mai bine sau, dimpotriva, mai rau.
Viitorul nostru depinde de aceasta schimbare la fata, de faptul ca ea nu este doar o iluzie, o simpla amagire de moment, ci reuseste sa reprezinte cu adevarat inceputul unei noi pagini in istoria Romaniei. Sa nu ne lasam ispititi de formula bine cunoscuta Om trai si om vedea. Trebuie sa intelegem, trebuie sa invatam ca viitroul ni-l construim singuri, ni-l construim noi. Ce va fi maine depinde de noi. Sa nu ne mai amagim cu povesti, sa nu ne mai vindem tara la propriu! Caci, in anii '90, formula Nu ne vindem tara! functiona in ideea de a nu privatiza nimic, pentru ca protejati acestei perioade de tranzitie sa poata fura in voie. Dar se pare ca Romania s-a trezit!
Schimbarea la fata este pentru noi astazi o necesitate. Pornind de la cuvintele Sfantului Damaschin care, referindu-se la minunea petrecuta pe muntele Taborului, unde Iisus deschizandu-le ochii apostolilor sai, “din orbi cum erau i-a facut vazatori”, cred ca putem spune ca avem datoria astazi de a deschide  si noi ochii si, cu credinta si dragoste fata de aceasta tara si de concetatenii nostri, sa incercam sa intelegem ce se intampla in Cetate. Cred ca este important sa ne raportam la marile personalitati ale fauritorilor Romaniei Mari si sa invatam de la ei ce inseamna dragostea de tara. Nu avem nevoie  de un politicianism ieftin si meschin ce urmareste doar interesul de moment! Avem nevoie de o doctrina politica clara, care sa serveasca interesele majore ale tarii. Si - nu uitati - ca perioada Romaniei Mari a fost mai scurta decat aceasta mirobolanta tranzitie! Atunci s-a construit imens, acum s-a distrus imens. Dar acum poate reusim sa ne recuplam la istorie si sa ne indreptam iarasi increzatori spre viitor.




Joi, 22 August 2013 17:00

Medierea, un subiect de actualitate

Trebuie sa recunosc ca, pana la ultimele noastre dezbateri pe tema medierii, nu eram nici eu pe deplin constienta de importanta si de actualitatea acestui subiect. Am fost impresionata de interesul larg de care acest subiect s-a bucurat in cadrul comunitatii Dacic Cool. In acelasi timp, discutiile cu specialistii domeniului de la cel mai inalt for, cel al Consiliului de Mediere, m-au ajutat sa inteleg mai bine rolul esential pe care institutia medierii il are de jucat pentru a reusi sa construim impreuna o societate non-conflictuala, o natiune unita si puternica, asa cum ne dorim cu totii.
Poate ca pentru multi pare hazardata o discutie despre mediere in legatura cu sanatatea noastra sociala si cu forta natiunii noastre. Pentru a intelege aceasta legatura trebuie, inainte de toate, sa ne aducem aminte faptul ca ne confruntam de ani buni cu milioane de procese pe rol, iar numarul acestora a fost, pana nu demult, in continua crestere. Tinand cont de faptul ca intr-un proces sunt implicate minim doua persoane, dar de obicei numarul celor implicate este cu mult mai mare, vom vedea ca, in medie, statistic, fiecare roman este implicat in mai multe procese simultan. Si, din pacate, de cele mai multe ori terminarea procesului nu duce la stingerea conflictului, ci la agravarea starii conflictuale si la generarea altora noi. Aceasta conduce atat la supraaglomerarea instantelor de judecata, cu afectarea calitatii actului de justitie, la costuri sociale greu de suportat, dar, mai ales, la inducerea unui climat conflictual la nivelul intregii societati. Ori o natiune care vrea sa prospere are nevoie, dimpotriva, de coeziune sociala si de solidaritate.

Medierea nu este o inventie noua. In societatile traditionale, asa cum era intr-o vreme si la noi, litigiile se rezolvau prin buna intelegere, cu ajutorul batranilor satului. Evident, institutia medierii, asa cum s-a dezvoltat ea in ultima jumatate de secol in tarile nord-atlantice, se bazeaza pe noi cunostinte si deprinderi, reprezentand, poate, una dintre cele mai interesante si profunde profesii ce se bazeaza pe o vasta expertiza din varii domenii, precum psihologia si stiintele comunicarii.
In primul rand, trebuie inteles ca medierea este o profesie non-juridica. In cadrul profesiilor juridice, avocatii, procurorii, judecatorii sunt chemati sa aplice legea, adica sa impuna partilor o solutie independenta de vointa acestora, stabilita de catre judecator, solutie ce trebuie gasita strict in temeiul legii, fapt ce face ca, de cele mai multe ori, solutia sa nemultumeasca nu numai o parte, ci chiar toate partile implicate. In schimb, medierea, abordare strict non-juridica, conduce la o solutie gasita chiar de partile implicate in conflict. Solutie pe care partile o negociaza impreuna si o adopta prin propria lor vointa. In acest proces, mediatorul, care are obligatia de fi absolut neutru si sa asigure confidentialitatea, are doar rolul de a facilita intelegerea partilor. Multi se intreaba de ce mai este atunci necesar mediatorul? De ce nu negociaza partile singure? Raspunsul este simplu! Atunci cand partile sunt capabile sa negocieze singure nici nu se ajunge la constituirea propriu-zisa a starii conflictuale, partile gasind in mod spontan solutia. Aceasta este situatia ideala, intr-o societate ideala, profund si complet non-conflictuala. Dar, in realitate, de prea multe ori, se genereaza antagonisme, stari emotionale negative care blocheaza comunicarea. Acestea sunt situatiile in care poate interveni mediatorul care, pornind de la analiza modului de comunicare a partilor, identifica blocajele, punctele fierbinti ce marcheaza starea conflictuala si interesele profunde ale partilor, ajutandu-le apoi sa gaseasca puntile de comunicare si de explicitare ale acestor interese pe care, in final, sa si le armonizeze prin gasirea unei solutii acceptabile pentru toate partile. Astfel, mediatorul nu impune si nici macar nu propune solutii, ci ajuta doar partile sa se inteleaga mai bine, in primul rand fiecare pe el insusi si apoi intre ei. Caci blocajele de comunicare se bazeaza in primul  rand pe un blocaj interior al fiecaruia dintre cei implicati in conflict si apoi pe anularea capacitatii reale de comunicare intre ei.
Sunt implicate cunostinte si abilitati de psihologie, de comunicare, de coaching si nu numai, caci medierea este o  profesie de sine statatoare ce necesita multiple cunostinte si abilitati pluridisciplinare, dintre care cele juridice nu sunt nici pe departe dintre cele mai importante. In plus, medierea nu are nimic in comun cu modul si tehnicile de abordare specifice profesiilor juridice. Acordul de mediere stabilit prin vointa partilor stabileste strict vointa acestora, dar poate fi transformat intr-un act juridic prin inaintarea lui in acest scop unei instante judecatoresti care actioneaza in acest sens printr-o procedura rapida si necostisitoare.
Natura conflictelor ce pot fi solutionate prin mediere este extrem de larga. De la simple probleme legate de mosteniri, de partaje, divorturi, conflicte dintre vecini, la locul de munca, intre angajat si angajator, probleme comerciale, relatii dintre firme si mergand chiar pana la unele cauze penale, care tin insa de o plangere prealabila, conflicte care pot imbraca chiar si aspecte de relatii internationale,  pot fi solutionate rapid pe calea medierii. Tocmai de aici apare imensul impact social pe care medierea il poate avea. Pentru aceasta este necesar insa ca fiecare dintre noi sa ne informam si sa intelegem avantajele medierii si sa apelam la mediere inainte de a merge in justitie. Din fericire, un pas inainte il reprezinta masura introdusa de la 1 august 2013, cu privire la obligativitatea informarii cu privire la oportunitatea medierii, informare de care trebuie sa se bucure toti cei care vor sa deschida un proces. Ramane insa sub semnul intrebarii calitatea acestei informari, caci ea poate fi realizata, intr-un mod greu de inteles, conform acestei dispozitii legale, si de persoane neacreditate ca mediatori, precum judecatorii si alte categorii de juristi.
Daca procesele dureaza in general ani si ani si implica, in acelasi timp, costuri considerabile, mediera dureaza doar cateva ore sau cel mult cateva saptamani cu costuri incomparabil mai mici. Astfel, un proces iti afecteaza grav calitatea vietii, atat financiar, cat si psihologic si te arunca intr-un hatis conflictual din care, de multe ori, e greu sa mai gasesti calea de iesire. In schimb, medierea este rapida, ieftina si conduce la stingerea conflictelor. Si sa nu uitam ca starea conflictuala inseamna stres, iar stresul inseamna boala. Iar starea precara de sanatate prezenta astazi in Romania se datoreaza, in mare masura, saraciei si… stresului. Iata cum optiunea pe care o avem de a alege intre instanta si mediere contribuie simultan, prin doua parghii, cea financiara, dictata de costurile considerabile pe care le implica actul de judecata, si cea reprezentata de stres, la imbunatatirea starii noastre de sanatate si a vietii noastre in general.
Daca un proces ne schimba, de cele mai multe ori, in mod negativ propriul comportament si modul de a interactiona cu cei din jur, accentuand caracterul conflictual al modului nostru  de abordare a problemelor, medierea ne ajuta sa ne intelegem mai bine pe noi insine, sa intelegem mai clar ce are cu adevarat valoare pentru noi si, in acelasi timp, ne ajuta sa ne intelegem mai bine cu cei din jur. Astfel, nu este de mirare ca multi dintre cei care urmeaza cursurile de formare ca mediator nu urmaresc sa profeseze, ci doar sa-si imbunatateasca propria capacitate de a interactiona cu cei din jur, in familie, la locul de munca, cu vecinii sau prietenii. Caci medierea este, inainte de toate, o stiinta si o practica menita sa ne ajute sa ne intelegem mai bine pe noi insine si pe cei din jur. Tocmai de aceea ea reprezinta, poate, principala parghie pe care o avem astazi la indemana pentru a ne transforma pe noi si pe cei din jur, de a transforma societatea noastra astfel incat sa reusim sa depasim starile conflictuale si fortele centrifuge care ne afecteaza atat de grav viata de zi cu zi si viitorul nostru ca natiune.
In acelasi timp, medierea  este in masura sa reduca  numarul de procese pe rol, sa degreveze instantele de acel surplus de cauze, iar prin aceasta sa contribuie la o crestere a calitatii actului de justitie si la reducerea costurilor pe care le implica astazi justitia.
In aceste conditii, este greu de inteles de ce medierea are atatia dusmani in Romania, de ce sunt atat de multi cei care, sub o  forma sau alta, incearca sa o saboteze. La cererea expresa a U.E., in cadrul procesului de preaderare, medierea a fost introdusa in Romania prin legea 192 din 2006, dar ea a reusit sa prinda contur doar cu greu in ultimii ani. Cu toate ca inclusiv CSM s-a pronuntat clar cu privire la caracterul non-juridic al medierii, este greu de inteles de ce si in ce temei se incearca in prezent  strecurarea unui amendament prin care avocatii si notarii sa devina mediatori de drept fara a mai fi obligati sa urmeze caile normale de formare profesionala. Este o  problema grava care introduce grave inechitati fata de cei care au urmat pana in prezent programul de formare profesionala, fata de ceilalti juristi si fata de absolventii altor facultati, caci medierea nu are mai mult de a face cu dreptul decat cu… filosofia, de exemplu. Dar, in primul rand, si aceasta este problema cea mai grava, conduce, atat ca mod de abordare, cat mai ales ca practica, la alterarea continutului insusi al actului de mediere. Caci un avocat, fara o preagatire specifica de mediator, va aborda in mod firesc actul de mediere conform practicii avocatiale. Iar aceasta conduce in mod direct la compromiterea institutiei medierii in Romania cu toate consecintele extrem de grave ce decurg de aici si care cred ca sunt usor de inteles pe baza celor spuse pana acum. M-am bucurat sa vad, atunci cand in iulie s-a incercat o astfel de modificare a legii, cat de puternica a fost reactia cititorilor Dacic Cool, fapt ce m-a facut sa inteleg ca aceste probleme pe care unii vor sa le considere colaterale si neimportante sunt corect intelese si constientizate de publicul nostru. Este o chestiune importanta, sa invatam sa ne exprimam clar, atunci cand viitorul nostru risca sa fie compromis, sa fie sacrificat pentru un interes particular sau altul. Nu ne ramane decat sa speram ca un astfel de amendament la legea medierii nu va putea sa fie trecut prin Parlament nici in viitor si nu vom risca sa ne compromitem inca o data viitorul in acest fel.
Medierea reprezinta o noua institutie ce incearca cu greu sa-si faca loc in Romania, dar care este menita sa ne schimbe profund viata, ajutandu-ne sa depasim starile conflictuale si sa construim o  noua coeziune necesara unei natiuni prospere. Caci medierea, dincolo de faptul  ca reprezinta o profesie, o cale alternativa fata de justitie pentru rezolvarea litigiilor, reprezinta inainte de toate o noua filosofie de viata, un nou mod de a privi conflictul, ca pe o proasta intelegere ce poate fi eliminata cu buna credinta, prin buna intelegere. Astfel inteleasa, medierea reprezinta sansa de a inlocui atomizarea conflictuala a societatii cu o adevarata coeziune sociala drept cale de a recladii o natiune prospera.




Astazi ne-am intalnit la un ceai... Ceainaria Rendez-Vous din Floreasca a fost cea mai potrivita gazda pentru aceasta noua intalnire cool, Dacic Cool, in care am discutat, din nou, despre mediere. De aceasta data, am aflat de la reprezentantii Consiliului de Mediere cum poti sa devii mediator, care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplinesti si cursurile pe care trebuie sa le urmezi, dar am discutat si despre spete concrete in care medierea poate fi de ajutor, de la probleme de Protectia Consumatorului la probleme de partaje sau diferende comerciale. A fost o dupa-amiaza agreabila in care am savurat un ceai rece, am devenit ceva mai intelepti si-am hotarat ca trebuie sa mai discutam despre mediere, pentru ca ne poate ajuta sa trecem de la conflict la dialog, de la divergente la armonii, de la dezbinare la unitate, pentru ca ne poate ajuta sa evoluam ca indivizi si ca societate.




Sambata, 27 Iulie 2013 08:17

La micul dejun

Pe oriunde as fi, pentru mine, micul dejun este una dintre placerile zilei. E momentul in care iti aduni energiile si ti le concentrezi pentru proiectele zilei. E momentul de dinaintea luptei, momentul in care iti proiectezi victoriile sau... planurile de rezerva. E un moment definitoriu pentru ziua care incepe. Si-mi place sa-l petrec in liniste, cu o cafea cu lapte si o felie de paine cu unt. Simplu, dar de-a dreptul miraculos, acea paine cu unt are darul de a se transforma in energie, curaj, forta. Da, imi place painea cu unt...
De curand, am aflat insa si de unturile vegetale, numai bune ca sa te joci in vacanta, incercand tot felul de retete de ciocolata si inghetata, in care sa le combini cu cacao, scortisoara si alte minunatii. Ba mai mult, le poti folosi si ca sa-ti ingrijesti pielea! Asa ca, daca vrei sa descoperi lucruri noi si sa-ti faci ziua mai vesela, incercand noi ingrediente in bucatarie, dar nu numai, poti sa incerci unturile vegetale din portofoliul Apimond. Si cine nu are nevoie sa incerce din cand in cand lucruri noi?! Aflati mai multe din aceasta editie a rubricii Ce se intampla, doctore?, difuzata de curand la PRO TV.




In aceasta dupa-amiaza, ne-am propus sa ne intalnim, din nou, pe terasa restaurantului Creanga de Aur, sa discutam despre... mediere. Marturisesc, sincer, ca eram tare curioasa sa vad cum va decurge aceasta noua intalnire Dacic Cool, care va fi interesul suscitat de acest subiect, care vor fi problemele concrete care vor fi dezbatute... Si am fost extrem de placut surpinsa sa vad cat de pertinente au fost intrebarile cu care au fost abordati reprezentatii Consiliului de Mediere care au vorbit despre rolul medierii, despre beneficiile procesului de mediere pentru fiecare dintre noi si pentru societatea romaneasca in ansamblul ei. Da! Ma bucur ca fac parte dintr-o asemenea comunitate cool, Dacic Cool! M-am bucurat sa vad interesul si intelegerea profunda a lucrurilor dovedite de intrebarile care au fost puse in cadrul intalnirii. Nu degeaba se spune ca este esential sa stii ce si cum sa intrebi, ca din momentul in care reusesti sa surprinzi o problema intr-o intrebare pertinenta raspunsul e deja pe cale sa se iveasca... Marturisesc ca am invatat multe din aceasta intalnire cool, neasteptat de cool!




Miercuri, 24 Iulie 2013 19:16

Aniversare

Astazi, am sarbatorit un an de cand magazinul Dacic Cool este online! Un an de cand a prins viata ideea noastra de a oferi online produsele romanesti care merita sa ajunga la consumatori. Pentru producatorii romani medii si mici distributia, dominata de marile lanturi straine, este de multe ori o problema, dar online-ul poate reprezenta o solutie! Tocmai de aceea ne-am gandit la un magazin online cu produse romanesti! Proiectul nostru de a promova produsele, brandurile, valorile si traditiile romanesti s-a completat, in mod firesc, cu acest magazin, care astazi a implinit un an! Esti roman? Cumpara romaneste!

Dim lights




Luni, 15 Iulie 2013 19:15

Vacanta in tara mea

Romania are un potential turistic imens. Mai ales, prin varietatea si frumusetea naturii, a climei si a ofertei balneoclimaterice, dar si prin specificul obiceiurilor, asezarilor si sarbatorilor noastre populare. La acestea se adauga obiectivele culturale si diferitele festivaluri de certa valoare, deja cunoscute si recunoscute in lume. Este insa nevoie de un efort real de revigorare a turismului. Iar pentru aceasta trebuie sa devenim, inainte de toate, noi insine constienti de aceste valori, de locurile minunate in care ne putem petrece week-end-urile si vacantele.
Turismul corespunde unei necesitati reale a fiecaruia dintre noi, de a ne reface periodic energia si pofta de viata, de a ne ingriji propria sanatate, dar si de a ne largi cunostintele, de a cunoaste alti oameni si alte locuri. Turismul vizeaza astfel, in egala masura, odihna, sanatatea, distractia si dezvoltarea personala. Dar turismul reprezinta si un sector vital pentru economie, cu o pondere ce poate depasi usor, pentru unele tari si, mai ales, pentru Romania, 10-20% din PIB si poate conduce la creerea unui numar important de locuri de munca. Din pacate, din foarte multe cauze, majoritatea bine cunoscute, turismul romanesc este departe de ceea ce ar putea reprezenta cu adevarat. Atat din punct de vedere al turistilor straini, cat si din punct de vedere al optiunilor compatriotilor nostri. Si de aici cred ca este normal sa pornim.
Prejudecata ca ofertele interne, hotelurile, restaurantele, locurile de agrement etc. ar fi mult prea scumpe si de proasta calitate nu mai corespunde realitatii de astazi. Inclusiv drumurile sunt, in destul de multe zone, reabilitate la standarde cel putin acceptabile. Este insa adevarat ca o proasta informare te poate conduce si la experiente neplacute, care sa te determine apoi sa eviti turismul intern. Reactia corecta consta insa in a lua pozitie, a face cunoscute respectivele neajunsuri si derapaje si de a te informa corect. Tocmai pentru faptul ca sunt convinsa ca informarea reprezinta in acest moment elementul esential pentru ca turismul romanesc sa se poata relansa, ne-am hotarat, la Arena Communications, sa desfasuram pentru aceasta vara o campanie de informare corecta si de promovare a hotelurilor, restaurantelor si in genere a destinatiilor turistice in masura sa convinga astazi potentialii nostri turisti ca Romania merita sa fie cunoscuta. Si, in general, noi nu o cunoastem sau o cunoastem intr-o masura mult prea mica… Doar promovand destinatiile si serviciile turistice care astazi sunt in masura sa ne transforme o vacanta, mai mare sau mai mica, intr-o experienta cu adevarat memorabila, vom putea revigora turismul intern. Este motivul pentru care vom lansa oferte avantajoase, cu importante discounturi, pentru promovarea obiectivelor turistice de valoare. In acelasi timp, vom stimula publicul sa-si impartaseasca experientele, atat cele pozitive, cat si cele negative, pe platforma online www.daciccool.ro, deoarece cred ca este la fel de important sa fie promovate destinatiile care stiu sa-si respecte turistii, precum este de important de a fi cunoscute carentele prezente. Caci doar asa ele vor putea fi inlaturate. Cred ca este important ca Romania sa ajunga sa se poata lauda cu propriile ei standarde, astfel incat turistul sa nu mai ezite in a alege o destinatie din Romania. Si atunci vom putea castiga si o cota importanta din piata internationala de turism! Inceputul trebuie sa-l facem insa noi, prin propria noastra exigenta, prin modul in care ne informam si reusim sa conducem la relansarea turismului intern.
(Articol publicat in revista Business Woman - 15 iulie 2013)




Vineri, 05 Iulie 2013 11:39

O dupa-amiaza dulce

Ieri dupa-amiaza, pe terasa restaurantului Creanga de Aur ne-am intalnit cu toti cei Cool, Dacic Cool, sa testam produse noi si sanatoase, sa ne impartasim proiecte noi si vise noi. Ne-am bucurat de polenul crud de la Apiland, insa nu doar de cel poliflor pe care il stiam, ci si de delicioasele polenul monoflore. Cel mai multa ne-a placut cel de castan dulce si de mur si cel de iarba neagra. Pentru ca sunt cele mai dulci... Cateodata remediile de care ai nevoie sunt si bune, delicioase, placute! Nu intotdeauna remediile sunt amare, neplacute, dureroase! Important e sa stii si ce remediu sa alegi. Pentru ca, uneori, printre optiuni pot fi si remedii placute!...Pentru circulatia deficitara, m-am decis sa iau polen de castan dulce si mur. Este bun pentru vasele capilare, benefic pentru circulatia venoasa, dar are si rol antioxidant si antidepresiv. Cu totii am avut cate un polen monoflor preferat sau care se potrivea pentru afectiunile cu care ne confruntam sau, pur si simplu, ne-am hotarat sa-l luam pentru ca ne face bine pentru intarirea organismului, pentru imunitate si rezistenta.
Ceea ce m-a bucurat insa cel mai mult a fost ca in aceste intalnrii invatam lucruri noi, extrem de utile. Multa lume stia de efectele polenului crud, insa nu stia modul corect de pastrare al acestuia, afland in cadrul acestei intalniri ca polenul crud trebuie pastrat la congelator, altfel, la temperatura camerei, nerezistand decat maxim 2 saptamani. Este vorba de un aliment viu extrem de benefic, dar care impune anumite conditii de pastrare, pe care le respecta doar producatorii si distribuitorii seriosi. Nu trebuie sa-l cumparati daca vedeti ca nu este depozitat la rece! Pentru ca dati banii de pomana, cumparand un produs care nu mai are efectele pe care mizati! Cel mai bine este sa-l comandati online de la producatori seriosi care isi respcta numele. Asa cum stim ca o fac cei de la Apiland!
Si, cum vrem sa invatam si din traditia altor popoare si sa aflam care sunt remediile lor, printre invitatii nostri s-a numarat si compania islandeza Lysi. Un brand care imi place si... care imi face bine! Imi place pentru ca numele Lysi inseamna in islandeza lumina, uleiul de peste fiind folosit si pentru iluminat in serile lungi de iarna, dar si pentru intarirea organismului, si-mi face bine pentru ca am constatat ca, de fiecare data cand stiu ca s-ar putea sa ma incerce vreo raceala, iau rapid ulei din ficat de rechin, intr-o doza mai mare decat cea recomandata pe cutie, recunosc, dar simt imediat cum in decurs de o zi raceala e uitata... Cel mai bine este insa sa faceti periodic cure cu ulei din ficat de rechin! Dar diferitele sortimente de ulei de peste din portofoliul companiei Lysi sunt recomandate pentru diferite afectiuni si... fac toti banii! Pentru ca principiile active pe care le contin sunt intr-adevar de calitate si in dozele recomandate!
Si, dupa o asemenea dupa-amiaza placuta, deja ne gandim la urmatoarea noastra intalnire, in care sa aflam lucruri noi, utile, frumoase. Cautam impreuna ceea ce ne ajuta sa traim mai sanatos si mai frumos. Stim ca doar cautand si punand intrebari putem ajunge la lucrurile cu adevarat valoroase!




Luni, 24 Iunie 2013 11:38

Retete de slabit cu fructe uscate

Cea mai buna si cea mai dulce reteta de slabit pe care o auzisem suna asa: se dau prin masina de tocat cateva prune uscate, vreo 200 de grame, se fac piure, se presara putina scortisoara si apoi se manaca cu mere. Cei care nu crediteaza aceasta reteta de slabit au acum certificarea acesteia din partea domnului profesor Gheorghe Mencinicopschi. Avand placerea sa fiu invitata in emisiunea domniei sale, Profu' Menci, ca sa vorbim despre fructele uscate care se afla in portofoliul companiei SanoVita, am discutat si despre mici trucuri in curele de slabire... Cu totii mai avem nevoie de cate un mic dulce, chiar si atunci cand suntem la cura de slabire, insa totul e sa stim ce dulciuri sa alegem... Iar fructele uscate constitue alternativa sanatoasa! Trebuie insa sa stim sa alegem calitatea, care pentru un brand precum SanoVita primeaza. Fie ca lucreaza cu producatori locali, fie ca lucreaza cu producatori din alte colturi ale lumii, calitatea produselor oferite de compania valceana ne face sa fim mandri pe deplin. Asemenea branduri ne dorim!




Pagina 1 din 32
Te afli aici: >